Bucharest

5.F.2.3 –  Libertatii de gandire, de exprimare, de informare

 

Libertatea de gandire, opinie, creatie si credinta
Vazuta ca un operator al unui sistem deschis,libertatea poate fi compensata de un alt operator, disciplina de deschidere a sistemului.Din conjugarea libertatii cu responsabilitatea se poate ajunge in final spre valorile morale.

Libertatea de gandire, opinie, creatie si credinta
Aceasta liberatatea nu poate fi infaptuita fara respectarea normelor de bun simt(a incalca drepturile altei persoane in favoarea libertatii tale) si legilor in vigoare.Libertatea este un drept fundamental al omului ce se regaseste in constitutiile statelor si numeroase alte acte de insemnatate pe plan international.Libertatea in acest context nu este fizica, ci spirituala de creatie,crez,gandire si exprimare libera.

Introducere
Abordarile teologice din secolul al XVII – lea au fost cele care au deschis calea negarii dreptului de opresiune al statului asupra gandirii indivizilor.Premisa lui Locke,ganditor anglo-saxon, spunea: „nimeni nu poate impiedica alta persoana in viata,sanatatea,libertatea sau proprietatea sa”.

Libertatea de gandire, opinie, creatie si credinta
Pentru Mill,in tratatul Despre libertate sau in cel despre Libertatea presei, libertatea de exprimare devine similara cu libertatea de exprimare in general, a tuturor cetatenilor; orice restrangere a dreptului de exprimare a jurnalistilor devine astfel un atac impotriva libertatilor cetatenesti.Ziaristul nu este altceva decat un exponent al drepturilor naturale ale indivizilor,nu dispune de drepturi superioare fata de concetatenii lui, ci este un simplu cetatean dotat cu instrumente mai puternice de a transmite altora propriile optiuni.De aici argumentatia lui Thomas Praine, care isi sustine dreptul la exercitarea profesiei de ziarist – el fiind primul jurnalist acuzat de calomnie – ca o consecinta directa a drepturilor constitutionale la libera exprimare si libera informare.

Scopul liberal al tuturor formelor de guvernare ramane pastrarea, cultivarea si mentinerea libertatii,iar mass media trebuiau sa devina un instrument al libertatii sociale.Presa libera se transforma intr-un inamic al secretelor guvernantilor,al abuzurilor economice ale puternicilor zilei si al dominatiei elitelor ideologice,Consecinta imediata a libertatii de exprimare este disparitia „dreptului istoric” al Puterii la pastrarea secretelor si la impunerea cenzurii.Intr-o lume a liberei manifestari a ideilor,orice actiune de interes general,orice persoana implicata in sfera politica devine subiect de dezbatere publica si ,implicit , orice „voce” individuala are drepturi egale de participare.

Dreptul la libertatea de exprimare este garantat de instrumentele de drepturile omului ale Organizatiei Natiunilor Unite si organizatiilor regionale, ca si de vasta majoritate a constitutiilor nationale de pe mapamond.Toate aceste principii pornesc de la premisa ca libertatea de exprimare trebuie garantata intr-o societate democratica si ca poate fi supusa numai unor restrangeri prevazute limitativ,necesare pentru protejarea unor interese legitime,inclusiv a reputetiei persoanelor.Scopul principal este de a stabili standarde de respectare a libertatii de exprimare cu care prevederile legale menite sa protejeze reputatia trebuie cel putin sa se conformeze.

Preambul
Considerand, in conformitate cu principiile proclamate in Carta Natiunilor Unite si detaliate in Declaratia Universala a Drepurilor Omului, ca recunoasterea drepturilor egale si inalienabile ale tuturor fiintelor umane reprezinta fundamentul libertatii,dreptatii si pacii in lume;

Reafirmand convingerea ca libertatea de exprimare si libera circulatie a informatiilor,inclusiv dezbaterea libera si deschisa a chestiunilor de interes public,chiar si atunci cand implica critici la adresa unor persoane, sau sunt de importanta cruciala intr-o societate democratica pentru dezvoltarea,demnitatea si implinirea oricarei persoane, ca si pentru progresul si bunastarea societatii ori pentru exercitarea altor drepturi si libertati fundamentale;

Luand in considerare prevederile relevante ale Declaratiei Universale a Drepturilor Omului,ale Pactului International privind Drepturile Civile si Politice,ale Cartei Africane a Drepturilor Omului si Popoarelor, ale Conventiei Americane a Drepturilor Omului si ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, ca si prevederile constitutiilor nationale.

←